Sunt plante lemnoase (arbori și arbuşti) la care florile sunt grupate in conuri. Se inmulţesc prin seminţe, care sunt libere, neinchise in fruct. Tulpina produce o substanţă cleioasă şi lipicioasă, numită răşină (de aici şi numele de răşinoase), care in contact cu aerul se intăreşte. Frunzele sunt aciculare, dispuse penat, in smocuri sau in jurul ramurilor. Ele sunt persistente şi iarna, cad pe rand la intervale de 3-6 ani, de aceea coniferele răman verzi in permanenţă (cu excepţia laricei sau zadei, care toamna in fiecare an işi schimbă frunzele, ca şi arborii cu frunze căzătoare).
Grup de plante caracterizate prin existenţa unei mari coroane de frunze compuse şi a unui trunchi. Sunt deseori confundate cu palmierii sau cu ferigile. Se intalnesc in majoritatea regiunilor subtropicale şi tropicale ale lumii.
Grup ce cuprinde un număr mic de reprezentanți (20 la număr), majoritatea fiind forme fosile. Reprezentanții acestei clase sunt cunoscuți din Permian. Aceste specii au atins o dezvoltare maximă in Mezozoic după care au intrat in declin. Astăzi mai supraviețuiește o singură specie Ginkgo biloba.
Grup de plante ce cuprinde circa 70 de specii, aparținand a trei genuri: Gnetum, Welwitschia și Ephedra. Polen folsilizat de la Ephedra a foat datat ca aparținand Cretacicul timpuriu. Deși divers și dominant in Terțiar, din acest grup au supraviețuit pănă azi doar 3 familii, fiecare cu cate un gen.