Mărul este specia pomicolă din zona temperată care constituie fructul de bază în alimentaţia oamenilor datorită răspândirii culturii pe areale largi, prin sortimentul divers, precum şi calitatea nutritivă a fructelor. Producţia anuală la nivel mondial este de cea. 60 milioane tone comercializabile, ceea ce necesită implicarea unor importante forţe de cercetători, specialişti şi cultivatori. în prezent, prin introducerea unor tehnologii performante care au randamente ridicate în plan economic sunt satisfăcute atât cerinţele producătorilor de pretutindeni, dar şi cele ale consumatorilor diverselor pieţe.
Datele existente arată că merele sunt fructele cu cea mai mare pondere în consumul de fructe de pe glob, constituind un aliment excelent datorită conţinutului ridicat în zaharuri (7,5 - 16 %), acizi organici (0,15 - 1,3 %), substanţe proteice (0,2 - 0,7%), pectine (0,2 - 1,2 %), acid ascorbic (5 - 45 mg %),substanţe minerale (Ca, P, Fe, К, Na), vitaminele А, В şi PP, asigurând 46 - 48 kcal la 100 g de fruct proaspăt.
Consumul de fructe proaspete sau sub formă prelucrată ca marmeladă, compot, sucuri, paste, gemuri, cidru, suc, uscate sau murate, asigură pe durata întregului an necesarul de elemente nutritive în alimentaţia raţională a oamenilor. In acest sens, merele sunt incluse în toate dietele alimentare, iar valoarea lor terapeutică este recunoscută în diverse afecţiuni ale organismului: creşte secreţia gastrică, sunt absorbant al toxinelor la nivelul intestinului, au acţiune diureică, reduc colesterolul, contribuie la combaterea obezităţii, au rol anticancerigen (N. Ghena, N. Branişte, 2003). Aceste virtuţi ale merelor aduc astfel, aproape de adevăr zicala engleză, care spune că, folosind zilnic în hrană câte un măr, nu ai nevoie de medic.
De ce fac merele viermi
-
Cydia pomonella este insecta care transformă merele sănătoase în mere viermănoase. Deşi preferă în mod special merele, atacă şi perele şi gutuile.
-
În ţara noastră se întâlneşte în toate zonele.
-
Adultul este un fluture, iar larva o omidă adevărată, aceasta fiind responsabilă direct de pagube.
Ce atacă şi cum dăunează
-
Este dăunătorul cel mai de temut al mărului, dar atacă şi perele şi gutuile. Prezintă două generaţii pe an.
-
Prima generaţie apare începând cu sfârşitul lui mai, din ouăle depuse de insectele care au supravieţuit peste iarnă.
-
Ouăle sunt depuse pe frunze fructe şi lăstari, când fructele sunt cât o alună.
-
După câteva ore de la eclozare larvele pătrund în fruct, unde stau 20-30 zile.
-
La completa dezvoltare, larva părăseşte fructul, migrând spre tulpină, unde în scoarţă, scorburi sau chiar pe resturile de la sol se transformă în pupe.
-
După 5-10 zile, pupele se transformă în fluturi, gata să dea naştere celei de a doua generaţii.
-
Generaţia a doua, de toamnă, durează de la sfârşitul lui iulie, până în septembrie.
-
De această dată ouăle sunt depuse direct pe fructe.
-
La fel, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii, lăsând în urmă un rumeguş maro, format din excremente şi resturi de hrană.
-
Fructele atacate cad de timpuriu şi putrezesc datorită infecţiei cu ciuperci.
-
Atacul viermelui mărului poate compromite până la 80% din fructe.
-
Atacă de la sfârşitul lunii mai până în septembrie.
-
Perioadele de dăunare cele mai intense sunt lunile iunie şi august.
-
Măsurile de prevenţie vizează împiedicarea atingerii fazei adulte, pentru ambele generaţii.
-
Pentru prima generaţie se ia în calcul faptul să dăunătorul hibernează sub formă larvară în scoarţa pomilor şi în resturile de la suprafaţă.
-
Astfel, pomii se văruiesc toamna, pentru a distruge larvele ascunse în ritidom (scoarţă).
-
Răzuirea, toamna târziu sau primăvara devreme, a scoarţei exfoliate, a muşchilor şi lichenilor de pe trunchi şi ramuri şi arderea acestora împreună cu larvele hibernate.
-
Primăvara devreme, de îndată ce se ia zăpada, resturile vegetale din livadă vor fi îndepărtate şi arse.
-
A doua generaţie a dăunătorului coboară din fructe pentru împupare tot pe tulpină. Aplicarea în luna august a unor brâie pe tulpină din carton gofrat la atrage larvele în el pentru iernare. După mijlocul lunii octombrie ardeţi brâiele de hârtie.
-
Foarte important, culegeţi şi îndepărtaţi din livadă toate fructele căzute pe jos, mai ales cele din prima parte a verii.
-
Se folosesc tratamente pe bază de produse microbiologice (Bacillus thuringiensis) sau pe bază de virusul granulozei.
-
S-a experimentat cu succes lansarea viespii Trichogramma embryophagnum (20-60 mii/ha), care se hrăneşte cu ouăle viermelui mărului.
-
Se utilizează capcane cu feromoni sintetici de tip Atrapom pentru capturarea masculilor.
-
Adulţii zboară doar în amurg şi noaptea, putând fi atraşi în capcane luminoase.
Pentru combaterea viermelui mărului, în ţara noastră sunt avizate următoarele pesticide: FASTAC 10 EC (0,3 l/ha), FASTER 10 CE (EC) (0,375 l/ha), SHERPA 25 EC (0,188 l/ha), CORAGEN (SC) (0,15 l/ha), DANTOP 50 WG (0,225 kg/ha), CARPOVIRUSINE (SC) (1,5 l/ha), DECIS 2,5 EC (0,375 l/ha), DECIS 25 WG (0,045 kg/ha), DECIS MEGA 50 EW ( 0,187 l/ha), DIMILIN 25 WP (0,45 kg/ha), NOVADIM PROGRESS (EC) (1,125 l/ha), SUMI ALPHA 5 EC (0,3 l/ha), TREBON 30 EC (0,45 l/ha), INSEGAR 25 WG (FG) (0,45 kg/ha), INSEGAR 25 WP (0,45-0,6 kg/ha), IMIDAN 50 WP (0,75 kg/ha), VANTEX 60 CS (0,12 l/ha), AVAUNT 150 SC (0,5 l/ha), HELARAT 2,5 EC (1,5 l/ha), KAISO SORBIE 5 WG (0,225 kg/ha), KARATE ZEON (SC) (0, 225 l/ha), LAMDEX 5 EC (0,225 l/ha), RUNNER 2 F (SC) (0,6 l/ha), RIMON 10 EC (0,9 l/ha), LASER 240 SC (0,9 l/ha), NOMOLT 15 SC (0,75 l/ha), CALYPSO 480 SC (0,3 l/ha), PROTEUS OD 110 (OF) (0,75 l/ha), PYRINEX QUICK (SC) (1,5 l/ha), VOLIAM TARGO (0,75-1,1 l/ha).
Informaţie:
- Tratamentele împotriva viermelui mărului se fac simultan cu fungicide ce previn apariţia rapănului şi a făinării.
Măr
Mărul este specia pomicolă din zona temperată care constituie fructul de bază în alimentaţia oamenilor datorită răspândirii culturii pe areale largi, prin sortimentul divers, precum şi calitatea nutritivă a fructelor. Producţia anuală la nivel mondial este de cea. 60 milioane tone comercializabile, ceea ce necesită implicarea unor importante forţe de cercetători, specialişti şi cultivatori. în prezent, prin introducerea unor tehnologii performante care au randamente ridicate în plan economic sunt satisfăcute atât cerinţele producătorilor de pretutindeni, dar şi cele ale consumatorilor diverselor pieţe.
Datele existente arată că merele sunt fructele cu cea mai mare pondere în consumul de fructe de pe glob, constituind un aliment excelent datorită conţinutului ridicat în zaharuri (7,5 - 16 %), acizi organici (0,15 - 1,3 %), substanţe proteice (0,2 - 0,7%), pectine (0,2 - 1,2 %), acid ascorbic (5 - 45 mg %),substanţe minerale (Ca, P, Fe, К, Na), vitaminele А, В şi PP, asigurând 46 - 48 kcal la 100 g de fruct proaspăt.
Consumul de fructe proaspete sau sub formă prelucrată ca marmeladă, compot, sucuri, paste, gemuri, cidru, suc, uscate sau murate, asigură pe durata întregului an necesarul de elemente nutritive în alimentaţia raţională a oamenilor. In acest sens, merele sunt incluse în toate dietele alimentare, iar valoarea lor terapeutică este recunoscută în diverse afecţiuni ale organismului: creşte secreţia gastrică, sunt absorbant al toxinelor la nivelul intestinului, au acţiune diureică, reduc colesterolul, contribuie la combaterea obezităţii, au rol anticancerigen (N. Ghena, N. Branişte, 2003). Aceste virtuţi ale merelor aduc astfel, aproape de adevăr zicala engleză, care spune că, folosind zilnic în hrană câte un măr, nu ai nevoie de medic.