Cum funcționează arta
Ce este creativitatea?
Oamenii vorbesc adesea despre creativitate atunci când se referă la artă. În general. această calitate, absolut esențială în succesul producției artistice, este considerată ca ceva cu totul personal, aparținând artistului.
Dar creativitatea poate fi întâlnită la mai multe persoane, inclusiv la cei care nu sunt artiști. Această calitate este aproape universal recunoscută ca un drept dobândit prin naștere de orice copil sănătos. Cu toate acestea, pe măsură ce cresc și se maturizează, copiii pierd legătura cu viziunea lor creatoare. la maturitate, puțini oameni - cu exceăâia celor care se consideră artiști - sunt încrezători în potențialul lor expresiv. Nu există o regulă generală, care să stabilească ce anume îi face pe oameni să fie creatori, totuși se pare că cei mai buni artiști se caracterizează printr-un spirit interior sau izvor lăuntric de inspirație.
Formalism și expresionism
Unii artiști abordează creativitatea din alt punct de vedere decât alții, adoptând metode stilistice care subliniază valorile formale ce presupun o gândire rațională și disciplinată. Ei produc o artă cu tendința de a fi mai intelectuală în detrimentul afectivității. Pe de altă parte, există și artiști mai puțin formalidin punct de vedere stilistic. Arta lor izvorăște mai curând din considerente emoționale decât raționale. Deși vom întâlni rareori un artist care să fie orientat exclusiv într-o direcție oarecare, există întotdeauna o tendință mai accentuată în favoarea unei anumite atitudini. Tot așa după cum și printre oamenii obișnuiți sunt unii mai înclinați să-și trăiască viața emoțional, iar alții se lasă conduși mai mult de intelect, există și artiști cu aceleași predispoziții. Fiecare dintre aceștia poate fi la fel de creativ. Marile opere de artă sunt rezulttaul îmbinării ambelor modalități, intelectuală și afectivă.
Care sunt scopurile artei?
Arta are multe destinații în viața personală, socială sau utilitară. Arta există uneori și pentru a satisface dorința personală a artistului de autoexprimare. Ea poate să asigure înregistrarea unor momente istorice, a unor obiceiuri. Ea exprimă în egală măsură concepția despre frumos, o credință religioasă, după cum poate avea o motivație socială sau politică. Arta în forma ei comercială servește la informarea și convingerea privitorului referitor la calitățile și avantajele produsului sau ale serviciilor prezentate.
Arta și societatea
În trecut, artele frumoase dețineau o altă poziție în societate decât au, în general astăzi. Înainte exista un scop unanim recunoscut al artei în cadrul societăților care o produceau. Arta contemporană este adesea greșit înțeleasă de populație, poate din cauza lipsei unor îndrumări clare, menite să-i definească scopurile.
Publicul familiarizat cu arta, înarmat cu cunoștințe mai vaste în domeniu, poate avea păreri foarte diferite în privința evaluării mișcărilor și a abordărilor. Natura societății contemporane este complexă și diversă. Arta din zilele noastre este și ea pluralistă, lipsită de o direcție dominantă care să încurajeje un consens de opinie.
Ce este stilul?
Stilul poate fi definit ca mânuirea specifică a mijloacelor de expresie artistică. Astfel, trăsătura de penel a unui anumit pictor este uneori atât de specifică, încât devine unică șipoate fi imediat recunoscută ca aprținând acestuia. Când se face o observație de acest fel în legătură cu un tablou, se spune că se identifică ”mâna” artistului. Alte elemente distinctive ale unui stil personal pot fi modalitățile în care artistul utilizează formele, limiile, selectarea culorilor, designul.
Pe lângă stilul individual, se mai poate vorbi și despre stilul de grup - când se face referire la anumite mișcări sau orientăria rtistice speciale, cum ar fi impresionismul, fovismul, cubismul analitic.
O altă semnificație a cuvântului ”stil” se referă la o anumită perioadă istorică sau delimitare geografică. Borbom astfel de arta barocă (perioadă istorică) sau de arta anumitor regiuni, situație în care folosim sintagma artă germană, artă americană sau artă tradițională regională africană. Adesea se iau în considerare toția cești afctori când se analizează opera unui anumit artist pentru a-l plasa în renașterea italiană sau în arta gotică granceză.
Calitatea în artă
Elaborarea judecăților de valoare cu privire la artă nu este un proces obiectiv. Una din explicați constă în faptul că înainte de secolul al XX-lea a existat o bază conceptuală a artei mai stabilă și mai consistentă, care sublinia valori precum ordinea, frumusețea, armonia și adevărul. Dar, dincolo de toate acestea, trebuie să existe întotdeauna o reacție subiectivă față de artă. Experiența și trăirea prilejuită de contemplarea unei opere de artă nu poate fi înlocuită de descrierea obiectivă a tehnicilor, de alegerea culorilor sau de subiectul înfățișat.
Critica de artă
În lumea artei, criticii joacă un rol important ca interpreți ai operelor artiștilor în fața publicului. Criticul de artă emite un punct de vedere avizat, bazat pe o amplă cunoaștere a fenomenului artistic, adesea însoțit de preferința sau gustul ăersonal foarte bine definite.
Arthur F. Jones