Forma de stat este un concept politico-juridic care exprimă modul de constituire şi exercitare a puterii, de organizare şi conducere a societăţii prin stat. Forma statului este unul dintre cele mai vechi concepte rezultate din studierea fenomenului statal în general, a organizării şi conducerii statale, în special. În doctrina constituţională, forma de stat este analizată sub trei aspecte: forma structurii de stat; forma de guvernământ; regimul politic. Deşi distincte, cele trei aspecte sunt strâns legate şi condiţionate unele de altele.

Se poate spune că forma statului poate apărea sub o întreită înfăţişare, în funcţie de criterii distincte. Aceste trei criterii sunt:

  • modul de organizare şi exercitare a puterii suverane pe teritoriul statului;
  • caracteristicile şi prerogativele organismului învestit cu funcţiile de şef al statului;
  • metodele de guvernare.

În funcţie de cele trei criterii, statul va căpăta o anumită formă: stat unitar/stat federal; monarhie/republică; va avea un regim politic democratic sau autocratic ori autoritar.

Opţiunea pentru o anumită formă de stat este în primul rând o opţiune politică. Dar nu a statului propriu-zis, reprezentat prin parlament sau prin şeful puterii executive şi cu atât mai puţin a guvernului. Decizia oricăreia dintre cele trei autorităţi publice menţionate, prin care s-ar hotărî adoptarea unei forme a statului sau a alteia, echivalează cu un act politic de guvernare. Opţiunea pentru oricare dintre formele de stat nu poate fi, însă, decât rezultatul unui referendum popular. Caracterul real al unei astfel de opţiuni depinde de gradul de participare a cetăţenilor la referendum, de sinceritatea votului şi, nu în ultimă instanţă, de faptul dacă populaţia cu drept de vot a avut reprezentarea exactă a semnificaţiei formei de stat faţă de care şi-a exprimat opinia.