Bacterii fixatoare de azot

Trăiesc în sol, fiind capabile să invadeze rădăcinile plantelor gazdă, această operațiune presupunând existența unei compatibilități între bacterie și plantă, pentru a iniția și forma noduli.* Formarea unei simbioze cu un grup de bacterii (majoritatea fiind Gram-negative) numite bacterii fixatoare de azot sau simplu rizobii reprezintă o caracteristică distinctă a leguminoaselor. Trăiesc ca simbionți intracelulari în interiorul nodulilor dezvoltați, simbionți ce transformă azotul atmosferic în amoniac pentru a putea fi asimilat de către plante.

Aceste bacterii din sol care au abilitatea de a stabili simbioze cu plantele leguminoase și au capacitatea de a forma nodozități implicate în fixarea N2 aparțin genurilor Rhizobium, Azorhizobium și Bradyrhizobium. Această relație este cunoscută ca o relaţie simbiotică, deoarece atât plantele cât și bacteriile beneficiază de pe urma acestei coabitări.

În prezent, rizobiile pot fi definite ca fiind bacterii Gram-negative care au o semnificaţie profundă din punct de vedere ştiinţific şi agronomic datorită abilităţii lor de a stabili simbioze de fixare a azotului cu plantele leguminoase, cu importanţă majoră în menţinerea fertilităţii solului. Cu toate acestea, rizobiile sunt, de asemenea, implicate și în alte
interacțiuni ale plantelor altele decât simbioza. Bacteriile care aparțin acestui gen sunt aerobe și în general heterotrofe.