Giardioza - numita si Giardia - este o boala intestinala cauzata de infectia cu parazitul Giardia Lamblia (numita si Giardia Intestinalis), un protozoar flagelat. Giardioza este cea mai frecventa parazitoza umana. Poate fi asimptomatica sau provoaca manifestari clinice, variind intre o flatulenta intermitenta si o malabsorbtie cronica 

Cauzele giardiozei

Cauza bolii este prazitul care traieste si se multiplica in intestinul omului sau animalelor. Odata ce a ajuns in intestin, se ataseaza de mucoasa intestinala, careia ii modifica functia normala si intra in competitie pentru nutrientii importanti.

Oamenii se infecteaza prin inghitirea chisturilor de Giardia Lamblia, starea infectioasa a parazitului, prin:

Introducerea in gura a oricarui obiect ce a venit in contact cu fecalele unei persoane sau animal cu giardia;

Consumarea apei (din piscina, lac, rau, iaz sau izvor) contaminate provenite de la oameni sau animale infectate cu chisturi de giardia sau din canalizare;

Prin consumarea hranei negatite sau putin gatite si contaminate cu chisturi de Giardia Lamblia, inclusiv a fructelor si legumelor spalate cu apa contaminata cu giardia;

Atingand si ducand la gura chisturi contactati de la suprafete contaminate de scaunul unei persoane infectate (jucarii, obiecte sanitare, mese de schimbat bebelusi, cos de gunoi in care se gasesc scutece murdare).

Simptome

Multi dintre copiii sau adultii infectati cu Giardia Lamblia nu prezinta simptome de giardioza, chiar daca sunt infectati si parazitul este prezent in materiile fecale. Aceste persoane pot transmite boala.

Cele mai frecvente simptome sunt:

  • Diaree care de obicei dureaza 7-10 zile. Poate dura mai mult dar de asemenea poate sa se amelioreze si mai repede in 2-4 zile. La inceput este prezenta o diaree apoasa, urmata apoi de steatoree (prezinta grasimi), scaune urat mirositoare care pot pluti. Acest lucru este un semn ca grasimile nu sunt digerate corespunzator si sunt transferate din organism in scaun;
  • Crampe, dureri si sensibilitate abdominala;
  • Greata si pierderea poftei de mancare;  
  • Flatulenta (gaze) sau balonare; 
  • Fatigabilitate, oboseala, insomnii.

De cele mai multe ori, simptomele se amelioreaza de la sine. Dar daca giardioza nu este tratata de la aparitia primelor simptome, boala poate dura o perioada lunga de timp si se poate croniciza. Persoanele cu giardioza cronica prezinta atacuri diareice care apar si dispar insotite de simptomele descrise. Aceste episoade alterneaza cu perioade de constipatie sau un tranzit intestinal normal si dureaza doar cateva zile cand apar.

Din aceste motive, acestia nu se adreseaza la medic pentru tratament. Simptomele de giardioza cronica sunt:

  • scaune moi, grase, nelegate (nu mereu lichide sau apoase), uneori scaunele pot fi urat mirositoare sau spumoase si de cele mai multe ori in cantitate mica;
  • disconfort abdominal sau iritatii gastrice care sunt mai frecvente dupa mese;
  • crampe si dureri abdominale, balonare; .
  • flatulenta;
  • halena fetida (miros urat in respiratie) persistenta, uneori cu miros de sulf;
  • cefalee;
  • scaderi in greutate;
  • stare generala proasta, astenie, fatigabilitate, stare generala de disconfort. 

Simptomele infectiei cu Giardia la copil

Copiii cu giardioza pot sa nu prezinte alte simptome in afara tulburarilor de crestere si scaderea in greutate. 

Daca sunt prezente simptome, acestea sunt:

  • scaune diareice spumoase, galbene, urat mirositoare;
  • scaderi in greutate sau pierderea apetitului alimentar;
  • dureri abdominale, greata sau varsaturi;
  • deficite nutritionale cauzate de incapacitatea absorbtiei unor nutrienti.

Alaptarea este considerata ca protejeaza sugarii de a face giardioza. Laptele de mama contine nutrienti care omoara parazitii.

Aceste simptome de giardioza sunt comune si altor infectii intestinale. Durata simptomelor si testul de identificare a parazitului, pot fi singurele care fac diagnosticul diferential al acestor boli.

Tratament

Diagnosticul infectiei cu Giardia

Cand apar epidemii de giardioza in gradinite sau centre de plasament se va face un screening al celor infectati. Persoanele infectate dar care nu prezinta simptome pot sa transmita boala la alte persoane. 

Diagnosticul de giardioza se pune pe urmatoarele:

  • anamneza istoricului medical sau examen obiectiv;
  • analizele scaunului (examen coproparazitologic);
  • teste antigenice care detecteaza proteine (antigene) de Giardia;
  • recoltarea directa din intestin, care se face daca examenul coproparazitologic este neconcludent. Acest test recolteaza o proba din intestinul subtire astfel incat poate fi examinat pentru a se observa parazitul. Acest test se face foarte rar. 

Lichidele din partea superioara a intestinului subtire (lichidul duodenal) poate fi de asemenea examinat la microscop pentru a se vizualiza parazitul sau se face un test de identificare a antigenelor parazitare. Lichidul duodenal este colectat prin endoscopie.

Alte investigatii care determina giardioza sau alte boli asemanatoare se vor face daca persista simptomele pe o perioada lunga de timp, mai ales daca apar probleme in urma malabsorbtiei. Aceste teste se fac pentru a se examina intestinul subtire sau pentru a se preleva o proba din partea superioara a intestinului subtire pentru a se izola microorganismul care produce infectia. 

Tratamentul infectiei cu Giardia

In unele cazuri simptomele de giardioza dispar si fara tratament. Dar este de preferat sa se urmeze un tratament daca sunt prezente simptome intrucat acesta amelioreaza disconfortul si se evita raspandirea infectiei. 

Tratamentul consta in administrarea de medicamenteanti protozoare care distrug parazitul. Tratamentul recomandat depinde de varsta, daca a mai fost facut un alt tratament pentru giardioza in antecedente sau de sarcina.

Daca boala este prezenta se face tratament atunci cand:

  • sunt persoane care lucreaza in gradinite si centre de ingrijire pentru copii;
  • persoanele afectate lucreaza in domeniul de preparare, de manipulare, de distribuire a produselor alimentare;
  • apar probleme de sanatate in conditiile existentei giardiozei asociate altei boli preexistente. Chiar si episoade scurte de diaree pot provoca deshidratare si scaderea absorbtiei pentru nutrienti din intestin, ceea ce poate agrava starea de sanatate;
  • exista crize de diaree care apar periodic pe parcursul a cateva luni sau mai mult (giardioza cronica). Multe cazuri se amelioreaza in cele din urma, dar cu tratament se amelioreaza simptomele si se previne raspandirea infectiei la alte persoane. 

 

 

Informaţii despre

Nume Giardioză
Agent etiologic Specific
Pagina Web www.malacards.org
Clasificare globală Malacards Boli infecțioase
Clasificari ICD10 Giardiasis [lambliasis]

Vezi şi

Boli A-Z Acquired Immunodeficiency Syndrome Acute Maxillary Sinusitis Acute Proliferative Glomerulonephritis Agammaglobulinemia Aging Allergic Hypersensitivity Disease Alpha Chain Disease Al-Raqad Syndrome Amebiasis Anemia, Autoimmune Hemolytic Aniridia 1 Anorexia Nervosa 1 Anterior Uveitis Arthrochalasia Ehlers-Danlos Syndrome Asymptomatic Neurosyphilis Autoimmune Disease of Skin and Connective Tissue Axillary Adenitis Bacterial Conjunctivitis Bacteriuria Balantidioza B Cell Deficiency Blood Group--Ahonen Blood Group, Dombrock System Brill-Zinsser Disease Bronchopneumonia C1q Nephropathy Candidiasis Cd40 Ligand Deficiency Celiac Disease 1 Cellulitis Cerebral Arteritis Cervix Disease Chickenpox Cholangitis Choriocarcinoma of the Testis Chorioretinitis Chronic Fatigue Syndrome Chronic Interstitial Cystitis Chronic Polyneuropathy Clonorchiasis Coccidiosis Common Variable Immunodeficiency Composite Lymphoma Congenital Hypogammaglobulinemia Congenital Syphilis Congenital Toxoplasmosis Conjunctivitis Cork-Handlers' Disease Cryofibrinogenemia Cryoglobulinemia Cryoglobulinemia, Familial Mixed Cryptosporidiosis Cutaneous Lupus Erythematosus Cystic Fibrosis Cystoisosporiasis Danubian Endemic Familial Nephropathy Dermatitis Herpetiformis Diarrhea Diffuse Glomerulonephritis Duodenitis Dysgammaglobulinemia Early Yaws Enterobiasis Erythema Elevatum Diutinum Erythema Multiforme Esophageal Candidiasis Evans' Syndrome Exudative Glomerulonephritis Facial Paralysis Fallopian Tube Disease Fibromuscular Dysplasia Galactose Epimerase Deficiency Gallbladder Cancer Gamma Heavy Chain Disease Gastroduodenitis Geniculate Herpes Zoster Genitopatellar Syndrome Granulomatous Hepatitis Griscelli Syndrome Heavy Chain Disease Helicobacter Pylori Infection Hematopoietic Stem Cell Transplantation Henoch-Schoenlein Purpura Hepatic Adenomas, Familial Hepatitis Hepatosplenic T-Cell Lymphoma Heterophyiasis Hymenolepiasis Hypercarotenemia and Vitamin a Deficiency, Autosomal Dominant Hyperglobulinemic Purpura Hyperimmunoglobulin Syndrome Hypersensitivity Vasculitis Iga Glomerulonephritis Immunodeficiency-Centromeric Instability-Facial Anomalies Syndrome Immunodeficiency with Hyper-Igm, Type 1 Immunoglobulin a Deficiency 1 Immunoglobulin Alpha Deficiency Immunoglobulin G Deficiency Infiltrating Lipoma Inflammatory Bowel Disease Intestinal Disease Intestinal Schistosomiasis Intussusception Iridocyclitis Irritable Bowel Syndrome Lactose Intolerance Leukemia Lichen Sclerosus Et Atrophicus Liver Disease Lung Lymphoma Luscan-Lumish Syndrome Lymphangiectasia, Intestinal Lymphocytic Gastritis Lymphomatoid Granulomatosis Lymphomatoid Papulosis Macular Dystrophy, Retinal, 1, North Carolina Type Meningovascular Neurosyphilis Microcephaly, Epilepsy, and Diabetes Syndrome Microsporidiosis Monoclonal Paraproteinemia Mood Disorder Mucositis Myopathy Natural Killer Cell Leukemia Neuroblastoma Non-Secretory Myeloma Norwegian Scabies Ocular Toxoplasmosis Ophthalmia Neonatorum Orbital Granuloma Orbit Lymphoma Pancreatic Cancer Pancreatitis Panniculitis Parasitic Ichthyosporea Infectious Disease Parasitic Protozoa Infectious Disease Parotid Disease Peripheral T-Cell Lymphoma Persistent Generalized Lymphadenopathy Phlebotomus Fever Plasma Protein Metabolism Disease Pneumocistoză Polyclonal Hypergammaglobulinemia Primary Cutaneous Anaplastic Large Cell Lymphoma Primary Thrombocytopenia Protein-Losing Enteropathy Pustulosis Palmaris Et Plantaris Pyelitis Rapidly Progressive Glomerulonephritis Reticulosarcoma Retinitis Retinoblastoma Rhinosporidiosis Salivary Gland Disease Salpingitis Salpingo-Oophoritis Sarcosporidioză Schistosomiasis Secondary Syphilis Secretory Diarrhea Selective Igg Deficiency Disease Selective Immunoglobulin Deficiency Disease Spinocerebellar Ataxia, Autosomal Recessive 10 Spondylocarpotarsal Synostosis Syndrome Spondyloocular Syndrome Sporotrichosis Strongyloidiasis Subacute Bacterial Endocarditis Subcutaneous Panniculitis-Like T-Cell Lymphoma Synovitis Syphilis Taeniasis Thyroiditis Toxoplasmoză Transient Hypogammaglobulinemia of Infancy Trichinosis Trichomoniasis Trichostrongyloidiasis Undifferentiated Pleomorphic Sarcoma Urethral Syndrome Urethritis Urticaria Uveitis Ventilation Pneumonitis Viral Esophagitis Wells Syndrome Whipple Disease Yellow Nail Syndrome